Vaccinul pneumococic a fost introdus în calendarul naţional de imunizare

24 April 2013

În urma introducerii vaccinului pneumococic în schema naţională de imunizare, specialiştii Protejăm Copilăria îţi prezintă cele mai utile informaţii despre bolile pneumococice – ce înseamnă ele, care sunt consecinţele, precum mituri şi realităţi despre vaccinare!

De asemenea, site-ul nostru are o secţiune dedicată bolilor pneumococice.

Otita medie (infecţie a urechii medii)

Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale urechii medii la copii. 3 din 4 copii suferă de cel puțin un episod de otită medie până la vârsta de 3 ani.

Ținând cont de suferința și chiar de riscul crescut de deces cauzate de bolile pneumococice, Societatea Română de Pediatrie recomandă vaccinarea împotriva infecției cu pneumococ în primul an de viață. Aceste recomandări sunt în concordanță cu cele internaționale.

Simptomele otitei medii sunt durerea (deseori severă), febră, tulburări ale somnului. Episoadele repetate cu acumularea de lichid în ureche pot duce la pierderea auzului la 60% din copiii afectați. Dacă boala se agravează, poate necesita intervenții chirurgicale. Complicațiile otitei medii sunt rare, dar grave: mastoidită, paralizie facială, meningită.

Meningita pneumococică

Este o inflamație a membranei care învelește creierul și măduva spinării, produsă de Streptococcus pneumoniae. Se întâlnește mai ales la copii cu vârsta sub 2 ani, dar și la bătrâni, fiind o formă gravă de infecție a sistemului nervos central, uneori fatală.

Programul de vaccinare recomandat este:

  • Copiii între 6 săptămâni și 6 luni: 3 doze la 2, 4 și 6 luni, și o doză de rapel la 12 luni;
  • Copiii între 7 și 11 luni (care nu au fost vaccinați): 2 doze la o perioadă de minim 1 lună, și un rapel la minim 2 luni după cea de-a doua doză.

Pneumonia pneumococică

Este o boală infecțioasă, localizată pulmonar. Boala este gravă, uneori fatală și apare în principal la vârstele extreme (copilărie și bătrânețe). Principalele simptome sunt: tuse cu expectorație, febră ridicată, frisoane, dureri în piept.

Vaccinarea reprezintă o metodă foarte eficientă de protecție împotriva bolii pneumococice.

Mit şi realitate despre vaccinare:

Vaccinurile conțin substanțe chimice periculoase cu care copiii noști sunt otrăviți.

FALS – Vaccinurile conțin excipienți (formaldehină, aluminiu, fenol, mercur), dar în cantități minuscule și conform cu standardele impuse de agențiile de aprobare (sub pragul minim de toxicologie și nu sunt periculoase pentru bebeluși). Aceste substanțe sunt folosite, de exemplu, pentru a inactiva microbii (formaldehina), pentru creșterea răspunsului imun (hidroxid de aluminiu) sau acționează ca un conservant (fenolul). Vaccinurile moderne au fost îmbunătățite și s-au redus sau eliminat anumite substanțe. De exemplu, tiomersalul (un derivat de mercur) care a demonstrat că nu produce probleme, a fost înlăturat din compoziția vaccinurilor.

Vaccinurile care nu sunt incluse în Programul Național de Imunizare sunt pentru boli nesemnificative și doar cele gratuite trebuie făcute?

FALS – Dacă vaccinul nu este compensat de către stat, nu înseamnă că este mai puţin eficient sau că boala pe care o previne este nesemnificativă. Există o limită pe care sistemul de sănătate o poate susține prin gratuități, însă părinţii nu trebuie să se bazeze doar pe ea, ci să caute să îşi protejeze copiii şi mai bine. Există boli dificile, periculoase, care pot da complicații la bebeluși, dar pe care le putem preveni prin vaccinare contra-cost. Faptul că părinții trebuie să plătească, nu face bolile mai puțin iertătoare sau nesemnificative. Să nu uităm că vaccinarea reprezinta o investiţie în sănătate. În plus, dacă bolile pentru care există un vaccin ar fi fost minore, atunci nimeni nu ar fi căutat și investit în metode de prevenție pentru ele. De aceea, un părinte responsabil trebuie să discute cu medicul copilului, să fie la curent cu toate posibilitățile prin care îl poate feri de boli și să se intereseze de opțiunile pe care le are la dispoziție.

De exemplu, chiar dacă vaccinurile anti-pneumococice nu sunt gratuite, această bacterie este la fel de periculoasă pentru cel mic. Inclusiv formele mai puțin grave de infecții cu pneumococ, precum otita medie, pot da complicații severe. Întreabă medicul pediatru despre toate opțiunile de vaccinare.

Este mai bine să lăsăm copilul să facă boala, să îl călim.

FALS Unii părinți consideră că bolile copilăriei sunt firești și că nu au nevoie de o atenție specială pentru a le preveni. Însă, bolile copilăriei trebuie luate în serios, pentru că pot duce la complicaţii severe atât la copii, cât şi la adulţi. Există unele metode învechite prin care unii părinți cred ca își pot imuniza copilul împotriva bolilor, dar ale căror beneficii sunt nefondate științific. Un organism nu poate produce anticorpi împotriva unei boli, dacă îl supunem unor episoade de călire, care se bazează pe o pseudo-știință din popor. Sistemul imunitar poate fi stimulat pentru a opri doar o parte din boli printr-un stil de viață echilibrat, o nutriție bogată în vitamine și mișcare.

Există vaccinuri care nu sunt sigure.

FALS – Vaccinurile intră pe piață numai după ce sunt îndeplinite niște condiții clare, niște standarde de siguranță și eficiență, reglementate strict de către autorități. Vaccinurile sunt atent studiate, verificate conform cerințelor impuse de către agențiile specializate de aprobare, înainte de a fi utilizate la scară largă. Până la intrarea pe piață, vaccinurile trec prin etape de verificare din ce în ce mai riguroase, iar pe piață intră formulele cele mai sigure, care aduc beneficii clare, evaluate științific. Ulterior, aspectele de siguranță ale vaccinurilor sunt urmărite de-a lungul anilor de utilizare. Datorită faptului că vaccinurile sunt administrate persoanelor sănătoase, pentru a le asigura prevenția împotriva anumitor boli, ele sunt supuse unei evaluări mult mai complexe decât în cazul medicamentelor. Mai mult, agenţiile medicamentelor monitorizează şi locul şi modul în care sunt fabricate vaccinurile – centrele de fabricaţie trebuie aprobate şi inspectate periodic.

Vaccinarea este știintă, iar formula unui vaccin e intens cercetată și testată de laboratoare și armate întregi de specialiști. Efectul benefic al unui vaccin vine în urma unor dovezi clare, științifice, argumentate, în urma unor calcule precise derulate ani de-a rândul.

Există vaccinuri care pot da reacții adverse.

ADEVĂRAT, dar – Orice substanță străină corpului uman poate cauza diferite reacții, așa cum se întâmplă și cu cele mai uzuale medicamente, cum ar fi cele administrate împotriva temperaturii sau răcelii. Și în cazul vaccinurilor, există anumite reacții care pot apărea după administrare. Este important să știm care pot fi acestea și că avem situația sub control. Majoritatea efectelor adverse induse de vaccinare sunt minore şi temporare, cum ar fi dureri la locul injectării sau febră uşoară. Evenimentele adverse mai severe se produc rar (în termeni de unul la câteva mii, la unul la câteva milioane de doze).

În cele mai multe cazuri însă, simptomele sunt ușoare și dispar în 1-2 zile. Cele mai frecvente sunt: durere la locul injectării, roșeață și febră. Iar pentru o mai bună experiență a vaccinării, asigură-te că îl informezi în prealabil pe doctor despre istoricul reacțiilor copilului tău.

În fond, orice măsură aplicată trebuie comparată cu efectul neaplicării ei. De aceea și beneficiul vaccinării în comparație cu posibilele reacții adverse trebuie comparat cu consecințele pe care le-ar putea produce boala asupra copilului. În cazul poliomielitei, aceste consecinţe pot include paralizia; pojarul (rujeola) poate produce encefalită şi orbire. Unele boli care se pot preveni prin vaccinare pot fi fatale.

Vaccinurile nu mai sunt necesare. Bolile începuseră deja să dispară înainte de introducerea vaccinurilor datorită evoluţiei igienei şi sistemelor de salubrizare.

FALS – Bolile prevenibile prin vaccinare vor reapărea dacă programele de vaccinare nu vor continua. Igiena corespunzătoare, spălatul pe mâini şi utilizarea apei potabile pot contribui într-adevăr la prevenirea unor boli ca gripa sezonieră şi holera, dar majoritatea virusurilor se transmit oricât de curaţi am fi. Dacă oamenii nu se vaccinează, aşa-numitele boli dispărute sau parţial eradicate, cum ar fi pojarul, vor reapărea în cel mai scurt timp. Multe boli, care înainte cauzau decese în rândul copiilor, sunt acum rare, datorită vaccinării (tusea convulsivă, poliomielita, pojarul, difteria). Cu toții știm că sunt boli care acum nu mai există, dar care se făceau pe vremuri – cum e variola (una dintre cele mai mari catastrofe ale omenirii, omorând și desfigurând un număr imens de oameni; numai în sec. XX au murit de variolă 300 de milioane de oameni) sau poliomielita (care dă infirmitate pe viață). Motivul pentru care aceste boli nu mai există nu este rezistenta mai crescuta a organismului nostru, datorita hranei mai bune si a igienei, ci faptul ca specialiștii au creat vaccinuri impotriva lor, iar oamenii au fost imunizați în masă.

Boala poate fi făcută chiar dacă cel mic e vaccinat.

ADEVĂRAT, dar – Sunt foarte puține cazurile, însă atunci forma bolii va fi mult mai ușoară!

Vaccinurile pot declanșa autism.

FALS – Nu există nicio dovadă științifică în favoarea acestei legături și nicio evidență că vaccinurile pot cauza disfuncții neurologice precum autismul. În anii 1990 a fost făcut public un studiu al unui medic britanic, care a ridicat îngrijorări privind legătura dintre autism și vaccinul rujeolă-oreion-rubeolă. Ca urmare a acestui studiu au fost efectuate cercetări intensive la nivel mondial. Recent s-a demonstrat că rezultatele acelui studiu au fost voit greșit interpretate. Autorul a fost exclus din lumea academică și studiile sale au fost retrase. O serie întreagă de articole referitoare la această retragere au fost publicate în unele dintre cele mai prestigioase reviste medicale la nivel mondial.

E mai bine să lăsăm copilul să facă boala, ca să se imunizeze natural.

FALS – Există unele cazuri în care, odată ce am trecut prin boală, dezvoltăm anticorpi, însă aceasta variantă de imunizare are cele mai puține avantaje și cele mai multe riscuri. În plus, sunt doar câteva boli împotriva cărora organismul se poate imuniza astfel. Nu toți germenii reuşesc să determine o imunitate protectoare prin infecţie naturală. Este exemplul virusului HPV, care reuşeşte să determine un titru de anticorpi nesemnificativ şi neprotector pentru infecţiile ulterioare. Pentru a ne putea feri de boli, cel mai eficient mijloc de protecție este vaccinarea, fiindcă are rolul de a mima microbul, dar fără să declanșeze boala, iar apoi să stimuleze organismul să producă anticorpii necesari împotriva virusului respectiv. Pe lângă acest fapt, există și alte motive pentru care nu e de preferat să ne lăsam copilul să facă boala, ca metodă de protecție. În primul rând, anticorpii nu se devoltă în mod natural împotriva tuturor bolilor. Nu toți oamenii dezvoltă cantitatea ideală de anticorpi, pentru a se putea apăra de boală pe viitor. Mulți părinți nu știu că, în anumite boli, cum ar fi difteria, tetanosul sau bolile cauzate de Haemophilus Influenzae, îmbolnăvirea nu înseamnă imunitate de lungă durată. Pe de altă parte, de la orice boală, copiii mici pot face complicații mult mai grave decât cei mari. Pot rămâne cu urme pentru tot restul vieții.