Ștefan Vlaston: “Educația pentru sănătate trebuie să fie un modul obligatoriu în gimnaziu și liceu”

25 February 2016

În aceste zile, un grup de lucru desemnat de ministerul Educației ia hotărâri cruciale pentru viitorul copiilor noștri. În dezbaterea dintre ei și ministru se va decide ce discipline vor studia elevii în clasele V-VIII și câte ore la fiecare.

Un articol realizat cu sprijinul lui Ștefan Vlaston, expert în educație

Materiile obligatorii din gimnaziu (fie ele clasice sau discipline – agregat), dar și numărul de ore alocat atât lor, cât și materiilor opționale. Toate acestea sunt cuprinse într-un plan-cadru. La nivel național poate exista un singur plan-cadru, aprobat de minister. La ora actuală, sunt vehiculate nu mai puțin de cinci: trei planuri-cadru – create pornind de la document întocmit de IȘE (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei) – au fost puse în dezbatere publică, apoi contestate de grupul de experți numit de ministrul Educației, grup care recomandă un al patrulea. Al cincilea vine de la Facultatea de Psihologie a Universității din București.

Cei 11 experți din grupul de lucru desemnat de ministru – Tincuța Apăteanu, Florin Colceag, Radu Gologan, Alexandru Mironov, Florin Munteanu, Manuela Prajea, Radu Dop, Marian Staş, Ştefan Vlaston, Oana Moraru și Solomon Marcus – trec actualmente printr-o scindare: majoritatea lor refuză cele trei variante de plan-cadru și cer înlocuirea lor cu o patra variantă, alcătuită de ei. Pe de altă parte, Departamentul de Știinte ale Educației (DȘE), care ține de Facultatea de Psihologie a Universității din București, contracarează cu o propunere de plan-cadru rezultată dintr-o combinație a primelor trei.

Beneficiari și variante
Indiferent ce plan-cadru va ieși învingător, consecințele lui se vor face simțite de aproximativ 900.000 de copii, iar aproximativ 80.000 de profesori îl vor pune în aplicare.

Cele trei planuri-cadru propuse de minister au în comun dispariția unei ore de română – rămânând patru ore/săptămână pentru toate clasele de gimnaziu – , dispariția latinei de la clasa a VIII-a, dar și apariția unor discipline noi: educație pentru drepturile copilului (clasa a V-a), educație interculturală (clasa a VI-a), educație pentru cetățenie democratică (clasă a VII-a) și educație economică (clasă a VIII-a), asta însemnând că disciplinele umaniste câștigă o oră în plus pe săptămână. TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor) devine obligatorie.

Propunerile a 8 experți din 11
nullPe de altă parte, majoritatea specialiștilor din grupul cu rol consultativ înființat de ministrul Educației au venit cu o nouă propunere de plan-cadru. Ștefan Vlaston, unul dintre semnatarii propunerii, consideră că “a patra variantă elaborată de grupul de lucru înființat de ministrul Educației este foarte bună. Acordă numeroase grade de libertate profesorilor și școlilor, are dimensiune aplicativ-practică, interdisciplinară și generatoare de învățare continuă”.

În primul rând, al patrulea plan-cadru ar însemna creșterea numărului orelor de opțional, care pot ajunge la șase pe săptămână. În al doilea, din programă ar ieși materii clasice, de pildă, chimia și fizica, matematica și informatica devin o singură materie, dar apar și noi discipline – agregat: științele vieții și științele mediului. În plus, opinează Vlaston, “Educația pentru sănătate trebuie să fie un modul obligatoriu în gimnaziu și liceu, parte a științelor vieții, conținuturile diferă funcție de vârstă elevilor”.

Rămân tot patru ore de română, dar se recomandă mutarea accentului de pe “istoria literaturii române și teorie literară spre comunicare corectă, scrisă sau orală, inclusiv în limbi străine”. Specialiștii vor totodată ca gramatica limbii române să fie studiată obligatoriu și la liceu, având în vedere că “greșelile de gramatică, în scris sau oral, sunt nepermis de frecvente inclusiv în spațiul public”.

Ce urmează
Pe de o parte, recomandările majorității grupului de lucru ar putea avea drept efect apariția unei abordări similare celei pe care Finlanda vrea să o introducă, abordare care pune mai mult accent pe colaborarea dintre profesori şi copii, dar nu peste noapte. “Depinde de profesori, de tradiție, de cultura pedagogică care să înlocuiască «magister dixit» cu o atitudine de colaborare între elevi și profesori. Se obține în timp și cu motivarea salarială a profesorilor care înțeleg noile comandamente din educație”, explică Vlaston.

Al patrulea plan-cadru ar genera, în opinia lui, plusuri concrete de care ar beneficia un elev la încheierea gimnaziului: “Absolventul ar fi mai bine echipat pentru confruntarea cu viața, cu piața muncii, planul recomandat de grupul de lucru răspunde contextului economic, social, tenhologic, informațional actual. Un sistem de educație nu este bun sau rău în sine, ci în funcție de modul în care răspunde cerințelor societății într-o etapă a evoluției sale”. În contrast, actualul curriculum are un mare defect: “faptul că nu acordă profesorilor și școlilor gradele de libertate necesare pentru a-și adapta demersul didactic la caracteristicile și specificul comunității școlare pe care o deservesc”, subliniază Ștefan Vlaston.

Pe de altă parte, după cum s-a semnalat deja în presă, din punct de vedere legal, doar Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (IȘE) poate veni cu o soluție. Directorul instituției a afirmat că reanalizează și modifică primele trei planuri-cadru: se vor păstra punctele forte și se va face loc propunerilor ulterioare, elaborându-se o ultimă versiune. Ea va ajunge la grupul de lucru înființat de ministrul Curaj și la Departamentul de Științe ale Educației, iar soluția va trebui aprobată de ministru.

Foto: Adevărul Live