12 noiembrie, Ziua Mondială a Pneumoniei: Pneumonia rămâne principala cauză a mortalităţii infantile în lume şi în România

12 November 2012
  • România înregistrează cea mai mare rată de mortalitate infantilă din cauza pneumoniei, la nivel mondial: 29% (mai mare decât în India, Bangladesh, Nigeria)[1];
  • Pneumonia este principala cauză a mortalitătii infantile în România;
  • În 2011, 1,3 milioane de copii sub 5 ani au murit în întreaga lume din cauza acestei  boli prevenibile și tratabile.[2]

În cadrul campaniei “Să protejăm împreună copilăria”, Societatea Română de Pediatrie marchează pe 12 noiembrie Ziua Mondială a Pneumoniei,  cu scopul de a atrage atenția asupra acestei boli prevenibile care rămâne principala cauză de deces la copiii sub 5 ani, atât la nivel internațional, cât și în România, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. 1

Cu această ocazie, Societatea Română de Pediatrie (SRPED) trage un semnal de alarmă asupra incidenței ridicate a acestei boli în România. Țara noastră se află pe primul loc în lume ca rată de decese provocate de pneumonie, în categoria de vârstă 0-5 ani: în anul 2010, 29% dintre cazurile de mortalitate infantilă au fost cauzate de această boală prevenibilă.2

Deși 99% dintre decesele din cauza pneumoniei se înregistrează în țările în curs de dezvoltare, România rămâne pe primul loc ca număr de decese în UE, ținând cont că are în continuare cea mai ridicată rată a mortalității infantile din zonă[3].

Se estimează că 50% dintre cazurile de pneumonie care pun în pericol viața copiilor sunt provocate de bacteriile Hib (Haemophilus influenzae tip b) și pneumoccoc, boli care pot fi prevenite prin vaccinare.[4] În ghidul său, “Recomandări de vaccinare în pediatrie”, Societatea Română de Pediatrie menționează vaccinarea împotriva pneumoccocului și Haemophilus Influenzae tip B (Hib), ca fiind cea mai eficientă metoda de prevenire[5].

“Bolile respiratorii reprezintă prima cauză de morbiditate și mortalitate infantilă, iar dintre acestea pneumonia este responsabilă de majoritatea deceselor. În afară de cauzele infecțioase legate de virulența microbiană, un rol important îl au reactivitatea scazută a sugarului și copilului mic, nivelul socio-economic precar, la care se adaugă aglomerațiile urbane, instituționalizarea (creșe, gradinițe) și disfuncțiile existente din punct de vedere epidemiologic, precum și informarea insuficientă a familiilor. De asemenea un factor important îl reprezintă și handicapurile biologice: prematuritatea, distrofia, anemia și malformatiile”, explică Prof. Dr. Marin Burlea, Președintele Societății Române de Pediatrie.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Pneumoniei, SRPED se alatură organismelor internaționale pentru a sublinia importanța respectării unor reguli simple și accesibile pentru prevenirea sau tratarea bolii precum și necesitatea ca părinții să poată recunoaște semnele de pericol ale bolii.

„Încă din 2006, OMS și UNICEF, prin lansarea raportului Pneumonia, ucigașul uitat al copiilor, atrăgeau atenția că în lume doar unul din 5 părinți (sau îngrijitori ai copiilor) cunosc semnele de pericol ale pneumoniei (respirație dificilă, tuse, febră, dureri de cap, frison, pierderea poftei de mâncare, convulsii etc.) și doar jumătate dintre copiii bolnavi de pneumonie primesc îngrijiri medicale. Intervenții eficiente pentru reducerea deceselor din cauza pneumoniei sunt disponibile dar ajung la prea puțini copii. Ca răspuns la această situație a fost elaborat Planul Global de Acțiune  pentru Prevenirea și Controlul Pneumoniei ale cărui ținte până în 2015 sunt: 90% acoperire cu vaccin relevant, 90% acces la tratament corespunzător, 90% acoperire cu alimentație exclusivă prin alăptare la sân în primele 6 luni de viață. Sperăm ca prin această campanie să îmbunătățim cunoștințele despre această boală neglijată pentru a reduce decesele copiilor prin pneumonie”, declară Victor Olsavsky, reprezentatul Organizației Mondiale a Sănătății în România.

Astfel, Societatea Română de Pediatrie recomandă părinților ca măsuri de protecție:

  • Alăptarea exclusivă în primele șase luni și o alimentație echilibrată până la vârsta de cinci ani;
  • Spălarea regulată pe mâini și accesul la apă curată și mijloace sanitare;
  • Eliminarea poluării aerului din case, în special a fumului provocat de mașini de gaz sau sobe nesigure – această măsură elimină riscul de pneumonie severă.

Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție. Potrivit OMS, vaccinurile pneumococice conjugate sunt aprobate pentru imunizarea în vederea prevenirii bolilor invazive, a pneumoniei (aprobarea fiind diferită de la țară la țară, în funcție de opinia agențiilor de reglementare) la sugari și copii, de la 6 săptămâni de viață până la 5 ani[6]. În România, vaccinarea anti-pneumococ este disponibilă de mai mult timp pentru a crește protecția împotriva bolilor pneumococice invazive și non-invazive – câteva zeci de mii de copii fiind imunizați până acum împotriva efectelor pneumococului. În România, costul vaccinării împotriva pneumococului este suportat însă de către părinți, în timp ce multe dintre țările din vecinatatea României, cum sunt de exemplu Bulgaria, Polonia sau Grecia, au inclus deja vaccinarea anti-pneumococ în programele naţionale.

Conform raportului epidemiologic al OMS, publicat în ianuarie 2012, introducerea vaccinării împotriva infecţiei cu pneumococ a dus la un declin al bolilor pneumococice invazive (pneumonie, meningită, bacteriemie) la copiii sub 5 ani, precum şi cei de peste 5 ani, în toate centrele în care s-a desfăşurat analiza.

Despre campania “Să protejăm împreună copilăria”

Campania a fost lansată de Societatea Română de Pediatrie în iunie 2012, cu sprijinul GSK România. În cadrul acesteia, a fost dezvoltată prima platformă online pentru publicul larg, www.protejamcopilaria.ro, în care viitoarele și actualele mamici pot găsi informații și pot primi sfaturi direct de la medicii specialiști.

În iunie 2012, în cadrul campaniei, Societatea Română de Pediatrie a lansat primul ghid practic cu recomandări de vaccinare în pediatrie din România, adresat cadrelor medicale, un document util cu date despre bolile infecțioase frecvente în rândul copiilor și recomandări de imunizare prin vaccinare, care a fost pus la dispoziția medicilor, fiind un suport real, cu argumente, din dorința acestora de a educa și informa în mod cât mai corect părinții cu privire la aspectele esențiale ale îngrijirii copilului.

Imunizarea prin vaccinare reprezintă unul dintre cei 3 piloni esențiali ai protecției copilului, alături de nutriție echilibrată și evitarea micilor accidente.

Campania vine pe fondul unor realități dramatice: România are încă cea mai ridicată rată a mortalității infantile din UE la copiii de până în 5 ani[7]. Mai mult decât atât, numărul cazurilor de îmbolnăvire ca urmare a bolilor infecțioase pediatrice a crescut în ultimii ani. Potrivit celor mai recente date Eurostat, mortalitatea infantilă în România este de 9,8 ‰ (9,8 morți la 1000 de nou-născuți), aproape dublă față de media europeană.[8]

Despre Societatea Română de Pediatrie

Societatea Română de Pediatrie a fost inițial înființată în 1926, având ca publicație Revista Română de Pediatrie. Până în 2001, când și-a dobândit personalitatea juridică, a funcționat în cadrul Asociației Medicale Române. Scopul Societății este crearea unui cadru organizatoric adecvat pentru specialiștii din domeniul pediatriei și pentru alți specialiști ale căror preocupări au legătură cu pediatria, în vederea ridicării nivelului profesional și științific al școlii românești de pediatrie și îmbunătățirii continue a asistenței pediatrice. Societatea Română de Pediatrie doreşte să realizeze o legătură strânsă între toţi cei care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi starea de sănătate fizică şi mentală a copiilor.

 


[2] Committing to Child Survival: A Promise Renewed. Unicef, 2012.

[3] WHO Annual Health Statistics 2011, pag 24

[4] In settings where these vaccines are not used. O’Brien K, Wolfson L, Watt J, et al.. Burden of Disease caused by Streptococcus

[5] Marin Burlea (Coord), “Recomandări de vaccinare în pediatrie”, Ed. Amaltea 2012

[6] WHO, Weekly epidemiological record/ Relevé épidémiologique hebdomadaire, 6 january 2012, 87th year / 6 janvier 2012, 87e année; No. 1, 2012, 87, 1–16

[7] WHO Report 2011, pag 24

[8] Eurostat, ultima actualizare 25.04.2012